„Madlene” | Expoziție personală Iulia Șchiopu

Ce ne transmite artista despre expoziție

„Fiecare dintre noi are propria madlenă, al cărei gust deschide drumul către harta senzorială a copilăriei.”
Marcel Proust descoperea în gustul unei mici prăjituri secretul memoriei afective și o formă de nemurire. Pornind de la această metaforă, alături de artista Iulia Șchiopu, vă invităm la o nouă expoziție personală despre regăsire, nostalgie și bucuria gesturilor uitate, dar recuperate prin artă. Într-un prezent din ce în ce mai grăbit și prozaic, această expoziție este o invitație la reverie, revelație și mirare. O călătorie vizuală spre noi înșine, cei din trecut, și un moment de escapism necesar pentru suflet.

Artista despre sine | Iulia Șchiopu

”Nu sunt pictor; sunt o păpuşăreasă care spune poveşti. Nu fac, de fapt, decât să propun o lume – în ochii mei, posibilă – care trebuie să aibă o parte cât de mică de oniric pentru a fi suportabilă. Păpuşile mele au nori în cap sau poate păsări, ţin în mână, legate cu un fir subţire, libelule uriaşe, cu ochi de om şi suflet de zmeu colorat, ating cu degetul colţul lunii sau poartă în spate un oraş întreg, cu cerul lui cu tot. Când mă uit cu atenţie în jurul nostru, cu sinceritate în noi, toţi facem aceste lucruri, într-o formă sau alta. Suntem plini de gânduri care ni se învârt prin cap şi în jurul lui ca sateliţii, purtăm pe umeri poveri dulci-amărui, amintiri de locuri, avem fluturi în stomac, dacă suntem fericiţi – levităm uşor. Eu aşa văd oamenii şi pe stradă, la toţi găsesc un nor pe-un umăr, urma unei cochilii în care se ascund, o uşiţă în dreptul inimii cu multe lacăte sau – dimpotrivă – o fereastră larg deschisă.” – text peluat de pe Editura Herg Benet

Despre parcursul său artistic