Vedere din Brașov | Emilio Pica

DIN ȘCHEII BRAȘOVULUI LA TORONTO ȘI ÎNAPOI

Există artiști legați iremediabil de locul natal și indiferent cât ar călători sau ar rătăci prin lume, ei revin acolo fie doar cu gândul, fie chiar în mod real, fizic, într-un gest irepresibil de reîntoarcere la rădăcini. Pictorul Emilio Pica face parte din această familie de artiști a căror creație are centrul ei ținutul de obârșie ce nu încetează niciodată să să le stârnească nostalgie și să-i inspire.

Destinul l-a purtat pe Emilio Pica din Șcheii Brașovului, unde s-a născut, în 1935, peste ocean, în Canada, petrecându-și o bună parte a vieții la Toronto. Un răstimp în care n-a încetat nici o clipă să fie artist, să picteze cu fervoare, ascultând cântecul continuu șoptit al locului natal. Și tot destinul a făcut ca Emilio Pica să revină acasă, la vârsta senectuții, să continue să lucreze și să expună.

Expoziția „Vedere din Brașov”,

deschisă la Galeria INSPIRATIO din Brașov, în martie 2026, reunește lucrări realizate din 2013 și până în prezent, înseosebi peisaje și flori, inspirate cu toate de atmosfera vechiului oraș și a împrejurimilor, dar și din natura specifică locului. Legătura subtilă și profundă a pictorului cu locul nașterii sale se face, în cazul lui Emilio Pica, și prin înaintași, pentru că bunicul său, Vasile Birt, era iconar și pictor bisericesc. Mai mult ca sigur, de la acest bunic s-a transmis către nepot pasiunea pentru pictură. Doar direcția urmată a fost diferită. Emilio Pica a descoperit încă de la începutul vieții farmecul unic al Brașovului natal, în vechile lui clădiri, case și biserici, pe străzile șerpuite, în parc, dar și în afara orașului, pe munte, în pădure, acolo unde peisajul natural rămâne pur, nealterat, scăldat în lumină, indiferent de anotimp. Iar fascinația artistului pentru Brașov și Șchei n-a fost alterată de distanță ci, dimpotrivă, amplificată.

Privind lucrările lui Emilio Pica,

realizate în tehnica acrylic și acrylic marker pe pânză, descoperi în aceste peisaje o veșnică primăvară. Tonurile deschise, nuanțele intense de albastru și de verde, lumina omniprezentă, florile exaltat colorate, toate sugerează anotimpul revenirii la viață. Această viziune solară asupra unui spațiu montan unde, prin natura lucrurilor, iarna zăbovește destul de mult timp pe an, precum și imaginile în sine, ce nu mai au nici o legătură cu reprezentarea realistă, ne dezvăluie că Emilio Pica metamorfozează peisajul urban sau pe cel natural, trecându-l prin filtrul propriei viziuni și al propriei sensibilități, îl transformă într-un topos magic, desprins parcă din lumile fantastice pe care le descriu basmele. Viziunea sa se împărtășește din suprarealism și are chiar unele accente onirice. În compozițiile pictate nu mai recunoști un anume loc din oraș sau din natură, dar în schimb ești invitat într-un spațiu creat de pictor după un lung proces de contemplare și de transfigurare a orașului sau a naturii din zona natală.

Și mai au o caracteristică aceste peisaje semnate Emilio Pica. Structurile, fie ele arhitectonice, fie cele vegetale, devin aproape personaje, prind parcă viață și sugerează, prin desen, prin unduirea liniilor, o mișcare continuă, un dinamism interior subtil, dar și o comunicare tainică între ele, pe care doar sensibilitatea unui artist o poate percepe, prelua și sugera prin imagine.

Interesul pictorului pentru arbori și structurile vegetale, în general, este remarcabil. E vorba despre două tipuri de motive pe care le-a exploatat arta din toate timpurile dar care, pe de altă parte, rămân inepuizabile. Iar pictura lui Emilio Pica ne dovedește acest lucru cu prisosință. El știe să privească nu doar suprafața arborilor ori a florilor ci și dincolo de ceea ce este vizibil, alcătuirea lor tainică, subtilă, viața interioară a tăcutei lumi vegetale.

Culoarea pură, sinceră, dezinhibată, lumina pretutindeni prezentă în pictura lui Emilio Pica, bucuria gestului creator, imposibil de disimulat, trimit către privitor un mesaj plin de optimism. La început de primăvară naturală, primăvara eternă din peisajele sale ne încântă și ne invită să celebrăm viața.

Luiza BARCAN – critic de artă