Istoria Locului
Date privind evoluția istorică și arhitecturală a ansamblului
Ansamblul de clădiri din Curtea Johannes Honterus nr. 6-7-8 și 9 este situat în partea de vest a Bisericii Negre, în cea mai veche zonă construită din Cetatea Brașovului, cu o densitate maximă de obiective înscrise în lista monumentelor istorice. Construcțiile sunt rezultatul unei succesiuni de intervenții desfășurate în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, pe locul primei școli a orașului – Schola Coronensis (1388) și a Bibliotecii școlare – Librăria, construite la inițiativa umanistului și reformatorului Johannes Honterus (1547).
În partea de vest a bisericii, se află Casa Rectorului și Casa Paracliserului.
Casa Rectorului, Curtea Johannes Honterus 6-8
Casa Rectorului care găzduiește în prezent, INSPIRATIO Gift Studio, a fost construită unitar în anul 1772, pe locul vechii școli (1388) și al bibliotecii lui Honterus (1547).
Potrivit istoricului Gernot Nussbacher, biblioteca din Brașov, primul edificiu cu această destinație din Transilvania, a fost ridicată în lunile martie-iunie 1547, pe locul vechii școli, demolată în luna ianuarie a aceluiași an. Biblioteca ocupa sala de colț de la etaj, fiind decorate cu efigiile filosofilor Antichității, restul clădirii fiind folosit ca locuințe de studenții și profesorii gimnaziului.
Biblioteca a fost distrusă în timpul marelui incendiu din anul 1689, din fondul de carte fiind păstrate doar 26 de volume. După incendiu, Librăria s-a aflat în ruină, până în anul 1772, când pe locul ei s-a ridicat clădirea actuală, care găzduia locuințele rectorului, a ajutorului acestuia, a cantorului orașului și a unui profesor.
Corpul de est, respectiv nr. 8, prezintă 6 axe, la parter existând o ușă de acces și trei lucarne la nivelul acoperișului. Inscripția pictată sub cornișa marcată de profile simple în retragere este de dată recentă (anii 2000): HIC FUIT BIBLIOTHECA SCHOLA CORONENSIS 1547-1689 JOHANNES HONTERUS.
Frontul triunghiular al aripii de est a clădirii păstrează anul 1772 sgrafitat în tencuială, care datează întreaga clădire. În zona mediană a acestei aripi se află singurul spațiu subteran cunoscut al ansamblului, care ar putea fi luat în considerare drept indiciu al poziționării clădirii medievale a școlii (1388), respectiv a bibliotecii Honterus (1547).
Biserica Neagră
Biserica parohială evanghelică, dedicată inițial Sfintei Fecioare Maria, a fost reconstruită începând cu anul 1383, fiind numită după incendiul din 1689, Biserica Neagră.
Pentru mai multe informații despre istoria Bisericii Negre, vă invităm sa vizitați site-ul acesteia aici.
Casa Paracliserului, Curtea Johannes Honterus nr. 9
Casa Paracliserului, găzduiește în prezent cafeneaua noastră, CH9 Specialty Coffee, și datează din secolul al XVII-lea. În 1801 s-a realizat o extindere, reprezentând corpul mai înalt alipit de imobilul numărul 8. Construcția a avut funcțiunea de locuință bisericească, aici locuind mai întâi îngrijitorii școlii și la sfârșitul secolului XX, paracliserul bisericii.
Casa a fost ridicată în anul 1547, pentru a găzdui spații necesare funcționării școlii. Parterul s-a păstrat parțial nevătămat. Grinzile tavanului impresionant, de circa 90 de metri pătrați, care acoperă la nivelul parterului câteva încăperi mai mici, provin din brazi tăiați după 1524. Aceste încăperi mai mici au fost construite în secolele mai recente, tavanul acoperind inițial o sală, auditoriul liceului, corespunzător dimensiunilor tavanului.
Marele incendiu din 21 aprilie 1689 a distrus parțial acoperișul și partea de sus a casei, care au fost reparate după incendiu. Astfel, renumita bibliotecă a liceului, conținând manuscrise și incunabule extrem de valoroase, care se afla la acea vreme la etajul imobilului, a suferit pierderi semnificative, însă o parte a putut fi salvată. În secolul XVIII, casa a fost compartimentată pentru a servi ca locuință pentru profesorii școlii.
Frontul perimetral al Curții J. Honterus este alcătuit din case impunătoare , care adăpostesc funcțiuni importante, școală, fosta bibliotecă, locuință parohială, etc., cu excepția case paracliserului, o casă umilă, o locuință simplă cu un singur nivel. În mod paradoxal chiar această condiție o face să fie deosebită față de vecinele ei mult mai mari și impozante.
Intervenția contemporană a urmărit să nu distrugă frumusețea fragilă a acestei case și să păstreze cât mai mult din expresivitatea ei izvorâtă din materialele naturale aparente și detaliile simple. Absența decorațiilor este suplinită de frumuseț€a materialelor lăsate aparent așa cum sunt, tavanele din grinzi și casetele din lemn.
